Arhivă pentru Noiembrie, 2007

Religiozitate

Posted in Frustrari Neterminate on Noiembrie 30, 2007 by casargoz

Povestea mea si a ta…

The end . . .
Is just a little harder when brought about by friends
For all you care this wine could be my blood
For all you care this bread could be my body
The end!
This is my blood you drink
This is my body you eat
If you would remember me when you eat and drink . . .
I must be mad thinking I’ll be remembered – yes
I must be out of my head!
Look at your blank faces! My name will mean nothing
Ten minutes after I’m dead!
One of you denies me
One of you betrays me

Povestea lor ?

Look at all my trials and tribulations
Sinking in a gentle pool of wine
Don’t disturb me now I can see the answers
Till this evening is this morning life is fine

Always hoped that I’d be an apostle
Knew that I would make it if I tried
Then when we retire we can write the gospels
So they’ll still talk about us when we’ve died

Anunțuri

Crăiasa Zăpezii

Posted in Uncategorized on Noiembrie 28, 2007 by casargoz

Uneori o poveste pe care o auzi cand eşti mic, te poate urmării toată viaţa. O poveste care te transformă si se transformă, o poveste care are dstinul ei pentru tine. O simpla poveste, pe care nu o intelegi, dar o reţii, si care cu trecerea timpului ţi se dezvăluie, numai ţie, arătand ca povestea  nu este de fapt o poveste şi ca de fapt este povestea ta, numai ca nu ai ştiut, te-ai temut, dar nu ai crezut nciodată că povestea poate fi povestea ta. Psihologie, programare neurolingvistică. manipulare, mind control, fiecare va veni o explicaţie.  It is fair to belive in fairies.

Am fost îndrăgostit de o zână, am fost îndrăgostit de crăiasa zăpezii.  A fost un minut o lună, un an şapte? Nu mai ştiu. Creierul şi amintirile mi-au fost şterse iar inima mi-a fost smulsă din piept. a fost numai înainte şi după, iar după a fost la multă vreme.

Înainte a fost un imbecil care vroia să se combine cu fata unui senator, o fată normală care credea că pisicile sunt bune şi oamenii sunt răi, într-o vreme când nu ştiam vorba care circula prin mafia că niciodată nu e bine să de combini cu o femeie care are mai mult de o pisică.

Ei bine în acele timpuri imemoriale, cănd a bea bere cu păine imi asigurau nutrienţii zilnici, vrăjeala cu fata senatorului mi-a fost întreruptă de o zână blondă cu ochii albaştrii care mi-a spus simplu:

„Mi-e foame!”

Am uitat de fata senatorului am uitat cu totul de mine şi am atentat la rezervele strategice ale băieţilor din cămine.

Camarazii mei care la ora unu noaptea nu s-au mirat, nu s-au arătat constipaţi, nu au socotit cat le-a dat mamica lor pe sticla de suc pecum in povestirea  „Na votare”.

Si uite asa crăiasa zăpezii m-a cucerit.

Pushing Sales

Posted in Frustrari Neterminate, Uncategorized on Noiembrie 28, 2007 by casargoz

Draga vanzatorule,

Am inteles ca l-ai vrajit pe mare manager, ca i-ai bagat pe gat un lucru de care nu aveam nevoie. Ceea ce nu ai inteles matale este ca ai complicat viata piticilor de serviciu, care nu-si doreau produsul lui matale, si care si-ar fi terminat treaba de mult daca un cretin nu ar fi venit cu multe idei cretze. Eu pot sa dorm noaptea si fara targetu lu matale. Si in general ma durea in cot pana cand ai venit cu produsul tau state of the art care-mi mananca zilele. Desigur tu esti un mare smecher,te-ai inteles cu majesatea sa domn director sa ne bagati pe gat nenorocirea aia de care nu are nevoie nimeni. De cateva zile nu mai pot sa dorm noaptea pentru ca aud cum murmura piticii din jurul meu, am deja vise cu produsul tau maret ridicat de magnetul urias de deasupra cuptorului Siemens Martin care transforma lamborghinul-tau in cutii de bere Heineken. Tu o sa dormi acum linistit, targetul tau nu mai este in pericol, dar noi piticii nu te vom uita niciodata, si cu proxima ocazia o sa scapam de gunoiul tau scump pe care te-ai straduit sa ni-l vari pe gat. Esti fericit pentru ca ai convingerea ca ai reusit sa faci o mare afacere, dar noi piticutii nu te vom uita niciodata, noi vom fi cei care vom carcoti pe la colturi cand tu vei face pompoase prezentari de marketing, noi iti vom distruge brandul zi de zi asemeni picaturii chinezesti, pentru ca esti prost, in loc sa promovezi produsul in mod firesc, tu dai cu bocancii in piticuti. Acum trebuie sa citesc o gramada de maculatura despre cat de grozav este produsul tau, desi avem o solutie de acum o saptamana. Dar nu-i nimic, piticutii suparati migreaza, se duc pe la alte firme si duc vestea cea buna. Iar cand tu o sa vii sa-ti promovezi produsul, cand o vei..

Bere şi portocale.

Posted in Management Bizantin, Scrisori din ţara libertăţii on Noiembrie 27, 2007 by casargoz

Nu mai rezist, un foc ma arde pe dinautru, o dorinţă de autodistrugere, dorinţa de amuri lent, de a-mi savura fiecare clipă a autodistrugerii, aşadar acum stau în faţa calculatorului cu o bere într-o mână şi cu o portocală în cealaltă. Mă uit la reflecţia chipului de bou care străluceşte pe ecranul monitorului, sunt eu oare?

Europarlamentare şi referendum, bere şi portocale, acelaşi rezultat la sfârşitul zilei. Nenea cosmos are un articol intitulat „Cu adevărat cea mai importantă ştire a zilei”, eu cred cu totul altceva cea mai importantă ştire a zilei e cu totul alta, cea mai importantă ştire a zilei nu e legată nici de alegeri, nici de Britney Spears, cea mai importantă ştire a zilei e legată de Tom Cruise. Tom Creuise îşi construieşte un buncăr de 10 milioane de dolari pentru el şi pentru familia sa pentru cazul în care vor veni extratereştii. http://blog.wired.com/defense/2007/10/tom-cruises-10m.html

De ce beau bere cu portocale la ora 10 noaptea? Pentru că sunt extrem de deprimat, tot sistemul meu de valori s-a prăbuşit, eram sigur că Adevărul triumfă întotdeauna. Dar astăzi am avut o revelaţie! Adevărul nu triumfă! Toate sistemele de valori sunt axiomatic şi aprioric greşite, PROSTIA TRIUMFĂ, prostia învinge orice obstacol, prostia se ridica asemeni mirului la suprafaţa apei, prostia este  cau ntorent care mătură totul în calea sa, prostia este un tsunami, prostia ne este predestinată, totul în jurul nostru este prostie, prostia este un univers de proporţii cosmice. Mai apare căte un intelectual ce caută adevărul şi comentează ba de Becali, ba de tĂRICEANU, BA DE bĂSESCU, ce prostie, e ca şi cum te-ai pişa contra vântului, prostia va izbândi întotdeauna. Gânditi-vă la oceanul de prostie care ne încojoară, de la ora 7 dimineaţa în trafic pană seara târziu la locul de muncă, prostia ne înconjoară şi nu ne dă pace. Unii ignoră prostia, şi nu o văd decât atunci când se lovesc de ea.

O doamne, am murit şi am ajuns în rai, căci aşa cum scrie în carteŞ „ferici’i cei s[raci cu duhul c[ci a lor va fi împărăţia cerurilor”. Sunt sigur că am ajuns în ra, micul meu colţ de iad se află în rai, sunt chinuit de îngeri. Tot ce mă rog e ca viaţa asta să nu fie veşnică, când îi văd atăt de nevinovaţi şi fericiţi mă cuprinde disperarea, tpţi cei din jurul nostru sunt fericiţi şi săraci cu duhul. Doar nu vă imaginaţi co al meu colţ de iad e pustiu, suntem mai mulţi şi avem şi şefi, din partea cealaltă, a celor săraci cu duhul, a celor cu viaţă veşnică. Cu toţii am sperat la un moment dat că suntem într-un purgatoriu şi nu chiar în iad, lucrurile începuseră să meargă ceva mai bine, fericit în micul său rai personal şeful era ocupat să se întreţină cu ingeraşii din jurul său, dar cine va a şoptit ceva la ureche, lucrurile încep să meargă bine, nu mai sunt probleme. Atunci şeful a avut o epifanie, ceva ce trebuia făcut imediat pentru ca lucrurile să mearga prost, atunci cand lucrurile merg prost prostii prospera. Si a facut in asa fel incat lucrurile sa mearga prost. Asadar a facut o sedinta, ati vayut o sedinta cu prosti? Sunt savuroase, prostii sunt fericiti, oamenii normali la cap insa clachează, prostul isi da cu parerea. Imaginativa o astfel de sedinta:

„Trebuie sa gasim linii noi de business”

„Pai am putea sa vindem borduri cu servicii”

„Dar nu este in obiectul nostru de activitate”

„Facem outsourcing”

„Nu avem resurse umane si competente”

„Angajam un baiat!”

„Mai bine o folosim pe fata de la receptie ca e tare dornica sa invete”

„Nu se poate ea o sa se ocupe de reactorul 6 de la Cernavoda, si mai are si un caiet de sarcini cu modernizarea hidrocentralei chinezesti de la trei defilee”

Imi pare rau ca n-am mai multă inspiratie, dar prostia m-a doborât.

Nu trage don’ Semaca! Nu Trage! Sunt eu Lăascărică! m-au adus aici cu forţa!

No Way Out -photo walk

Posted in Scrisori din ţara libertăţii, Uncategorized on Noiembrie 24, 2007 by casargoz

Am incercat să ies un pic din starea de depresie care mă cuprinde când văd politicieni la televizor. Şi cum poţi face asta mai bine decât ieşind din casă şi simţind pulsul oraşului. Mai întâi am căutat o ieşire spre stradă:

Apoi am pornit pe autostrăzile tranziţiei , şi am încercat să îmi imaginez cum a arătat Bucureştiul Vechi şi cum va arăta în viitor.

Nimeni nu mai vrea astăzi Bucureştiul vechi, e suficient să pui o bulină roşie şi un capitol dispare din cartea de istorie.

Am încercat să politizez problema dar nu am găsit decât lacăte la uşile politicienilor.

Desi asemeni unei vechi reclame astayi putem avea cincizeci de partide intr-unul singur:

Am vrut să întreb un poliţist care este drumul, dar nu mi-a răspuns pentru că era prins între două telefoane.

În faţa agitaţiei mele un călugăr zen mi-a arătat calea:

Muncă, Muncă, şi mai multă muncă:

Şi peste tot în jurul tău ziduri:

No way out.

Stare de fapt

Posted in Scrisori din ţara libertăţii, Uncategorized on Noiembrie 24, 2007 by casargoz

Vă întrebaţi desigur cât vom mai suporta în oraşul mutilat de construcţii care de care mai urâte. Vă minunaţi zi de zi când vedeţi jegul de beton care creşte uşor uşor pe fiecare bucată de spaţiu verde. Speraţi că arhitecţii vor face ceva, vor veni cu idei noi şi vom avea un oraş, ceva mai înghesuit dar cu construcţii frumoase. Vă întrebaţi cum va arăta oraşul peste 20 de ani.  În consecinţă vă prezint un frumos magazin încadrat armonios în facultatea de arhitectură. Nu mă Îndoiesc că aceasta contrucţie are girul actualilor arhitecţi si va fi modelul de dezvoltare urbană a bucureştiului.

Însă mie nu-mi place o chestie, exista obiceiul ca fiecare arhitect să-şi monteze o plăcuţă pe construcţii, mi-ar place să revenim la acest bun obicei, nu de alta dar când o să am suficienţi bani să-mi fac un castel cu turle şi 5 râbduri de streaşini, ar fi mult mai simplu să mă uita la poarta unuia deja construit ca să găsesc arhitectul.

magazinFacultateaDeArhitectura

 

Tepeş se întoarce. (Acolo unde-i este locul)

Posted in Uncategorized on Noiembrie 24, 2007 by casargoz

Unde esti tu Tepes doamne?

Mai nou, turcii au dat navală în Bucureşti, şi ca semn al supunerii absolute, şi a suveranităţii imperiului otoman, însemnul sultanului a fost pus la mare cinste în curtea domnească, în faţa lui Vlad Ţepeş, ca să-şi aducă aminte mişelul de puterea lui Sultan.