Nu mai rezist, un foc ma arde pe dinautru, o dorinţă de autodistrugere, dorinţa de amuri lent, de a-mi savura fiecare clipă a autodistrugerii, aşadar acum stau în faţa calculatorului cu o bere într-o mână şi cu o portocală în cealaltă. Mă uit la reflecţia chipului de bou care străluceşte pe ecranul monitorului, sunt eu oare?
Europarlamentare şi referendum, bere şi portocale, acelaşi rezultat la sfârşitul zilei. Nenea cosmos are un articol intitulat „Cu adevărat cea mai importantă ştire a zilei”, eu cred cu totul altceva cea mai importantă ştire a zilei e cu totul alta, cea mai importantă ştire a zilei nu e legată nici de alegeri, nici de Britney Spears, cea mai importantă ştire a zilei e legată de Tom Cruise. Tom Creuise îşi construieşte un buncăr de 10 milioane de dolari pentru el şi pentru familia sa pentru cazul în care vor veni extratereştii. http://blog.wired.com/defense/2007/10/tom-cruises-10m.html
De ce beau bere cu portocale la ora 10 noaptea? Pentru că sunt extrem de deprimat, tot sistemul meu de valori s-a prăbuşit, eram sigur că Adevărul triumfă întotdeauna. Dar astăzi am avut o revelaţie! Adevărul nu triumfă! Toate sistemele de valori sunt axiomatic şi aprioric greşite, PROSTIA TRIUMFĂ, prostia învinge orice obstacol, prostia se ridica asemeni mirului la suprafaţa apei, prostia este cau ntorent care mătură totul în calea sa, prostia este un tsunami, prostia ne este predestinată, totul în jurul nostru este prostie, prostia este un univers de proporţii cosmice. Mai apare căte un intelectual ce caută adevărul şi comentează ba de Becali, ba de tĂRICEANU, BA DE bĂSESCU, ce prostie, e ca şi cum te-ai pişa contra vântului, prostia va izbândi întotdeauna. Gânditi-vă la oceanul de prostie care ne încojoară, de la ora 7 dimineaţa în trafic pană seara târziu la locul de muncă, prostia ne înconjoară şi nu ne dă pace. Unii ignoră prostia, şi nu o văd decât atunci când se lovesc de ea.
O doamne, am murit şi am ajuns în rai, căci aşa cum scrie în carteŞ „ferici’i cei s[raci cu duhul c[ci a lor va fi împărăţia cerurilor”. Sunt sigur că am ajuns în ra, micul meu colţ de iad se află în rai, sunt chinuit de îngeri. Tot ce mă rog e ca viaţa asta să nu fie veşnică, când îi văd atăt de nevinovaţi şi fericiţi mă cuprinde disperarea, tpţi cei din jurul nostru sunt fericiţi şi săraci cu duhul. Doar nu vă imaginaţi co al meu colţ de iad e pustiu, suntem mai mulţi şi avem şi şefi, din partea cealaltă, a celor săraci cu duhul, a celor cu viaţă veşnică. Cu toţii am sperat la un moment dat că suntem într-un purgatoriu şi nu chiar în iad, lucrurile începuseră să meargă ceva mai bine, fericit în micul său rai personal şeful era ocupat să se întreţină cu ingeraşii din jurul său, dar cine va a şoptit ceva la ureche, lucrurile încep să meargă bine, nu mai sunt probleme. Atunci şeful a avut o epifanie, ceva ce trebuia făcut imediat pentru ca lucrurile să mearga prost, atunci cand lucrurile merg prost prostii prospera. Si a facut in asa fel incat lucrurile sa mearga prost. Asadar a facut o sedinta, ati vayut o sedinta cu prosti? Sunt savuroase, prostii sunt fericiti, oamenii normali la cap insa clachează, prostul isi da cu parerea. Imaginativa o astfel de sedinta:
„Trebuie sa gasim linii noi de business”
„Pai am putea sa vindem borduri cu servicii”
„Dar nu este in obiectul nostru de activitate”
„Facem outsourcing”
„Nu avem resurse umane si competente”
„Angajam un baiat!”
„Mai bine o folosim pe fata de la receptie ca e tare dornica sa invete”
„Nu se poate ea o sa se ocupe de reactorul 6 de la Cernavoda, si mai are si un caiet de sarcini cu modernizarea hidrocentralei chinezesti de la trei defilee”
Imi pare rau ca n-am mai multă inspiratie, dar prostia m-a doborât.
Nu trage don’ Semaca! Nu Trage! Sunt eu Lăascărică! m-au adus aici cu forţa!
TIR 