Bruneta Moldovanca
Posted in Scrisori din ţara libertăţii on ianuarie 16, 2011 by casargozCata vreme vor rexista brunete, va exista un interes rusesc pentru Moldova…
Partidul Critic din Romania
Posted in Uncategorized on ianuarie 3, 2011 by casargoznenea cosmos avea dreptate. Blogul meu a devenit o varza.
Motiv pentru care il inchid 🙂
Dar nu inainte de a ma lansa in politica. Ma inscriu in patidul critic din Romania sau pe scurt PCR, ca unic membru.
Sunt unic membru. Partidul critic din Romania este un partid serios, care poate intr-o zi va avea si personalitate juridica.
Statutul este simplu, PCR este un partid critic de opozitie, fara legatura cu comunismul sau administratia. Regulile sunt simple, membrii PCR trebuie sa fie critici la adresa puterii, sa se angajeze ca vor ramane in opozitie, si sa nu faca parte din administratie.
Fie ca e vorba de uninominal sau de vot pe liste, alesii PCR se vor stabili prin tragere la sorti, asadar orice membru are o sansa la 4 ani.
Membrii PCR se vor vota numai pe ei, si pe nimeni altcineva, cu unicul scop ca voturile lor sa nu fie contabilizate la vreunul din partidele care au fost la guvernare.
Nu mai am alte idei dar pentru un partid cu un membru sunt suficiente. Daca mai vrea careva sa protesteze in 2012, mai sunt 100 de ani pana atunci…
E binevenit sa se inscrie, dar sa tina cont ca nu e simplu, trebuie serie de buletin si adeziune semnata, si trebuie sa se stranga cateva sute de mii de adeziuni si voturi, altfel nu are rost …
Orizonturi verzi.
Posted in Poveşti de groază pentru copii., Scrisori din ţara libertăţii on noiembrie 23, 2010 by casargozCantecul Sirenei.
Posted in Nonsense on noiembrie 23, 2010 by casargoz1. Incompatibil cu viata.
-biip!
-comunicati!
-biip!
-Pacientul prezinta leziuni incompatibile cu viata!
-biip!
-misca?
-Repet!Pacientul prezinta leziuni incompatibile cu viata!
-biip!
-semne de rigiditate?!
-biip!
-Chem politia!
-biip!
-sigur nu sunt semne de viata?
-biip!
-Am gasit urme de aparat electrocasnic in cada, repet leziuni incompatibile cu viata.
-biip!
-Mergem la un baschet?
-Nu pot! Tre’ sa iau copilu de la gradinita.
-Vreau si eu un televizor aici. Nu mai pot.
-Ba! Cu voi ce e aici?
-Unde te duci?
-La Lyon.
-Nu unde pleci mă, unde te duci acuma?
-La șefu după adeverință.
Zgomot. Zgomot de fond. Am ajuns in locul în care România nu există. Sunetul telefonului mă trezește din amorțire.
-Salut!
-Salut. Ai văzut scandalul cu polițiștii?!
-Meen! N-am mai văzut o știre de o săptămănă.
-Ne vedem?
-Meen! Cant la pian pana tarziu.
-Vorbim mai tarziu!
Telefonul suna din nou.
-Suna-l pe Georgescu. E urgent.
Urgent pe draq. Nu moare nimeni. Crede el ca e urgent.
Simt o durere acuta de stomac, sangele de pe jos imi aduce aminte de revolutie, imaginile alb negru din memorie capata culoare. Imi aduc aminte de parca a fost ieri…
Imi cap imi suna cantecul din Vals cu Bashir:
„Good morning Lebanon
May you know no more pain
Good morning lebanon
We will get to beirut
We will get to beirut
Your humus is worth dying for
Good morning lebanon
Your dreams will come true
Your nightmares will vaporize
All your life is a blessing
Good morning, Lebanon
You’re tearing apart
Bleeding in my arms
Love of my life
My short life
Rip me appart
Bleeding in your arms
Love of your life
Good morning, Lebanon!!”
TIR 