Go with the Glow

Toxic. Cam la atât se poate reduce, dacă vrem să folosim puţine cuvinte mediul în care trăim.  Cineva comenta de posterele din oraş, ce culori, câtă imaginaţie. Natural, după mii de ani de evoluţie, natura a hotărât ca tot ce toxic are culori strălucitoate, putem vorbi de culoarea frumoasă a reptilelor veninoase, ce galben atrăgător, ce roşu superb, ce portocaliu pur. Cu cât sunt mai toxice, cu atât sunt mai frumoase culorile, natura îţi dă întotdeauna o şansă, un semnal, cei care nu percep semnalele dispar, cică e o lege a evoluţiei. În lumea apocaliptică posta atomică, pe lîngă culorile de semnalizare, mai apare ceva plăcut, strălucirea interioară, reptilele toxice iradiate încep să strălucească, nu-i aşa că e frumos, să străluceşti noaptea în culori aprinse, o mare de licurici, albi, roşii, verzi portocalii, galbeni şi roşii strălucind în noapte, o galaxie a haosului, instinctul de conservare îşi spune cuvântul nu pot alege nici un licurici, sunt toţi atât de frumoşi şi sclipitori, încât mă întreb dacă sunt toxici sau sunt doar nişte zombie iradiaţi, şi ca să revin la sentimente mai bune faţă de chemarea la vot a domnului preşedinte, traduc tot ceea ce a spus în limbaj apocaliptic:

GO WITH THE GLOW!

Apelul Domnului Basescu

Domnul Basescu vorbeste despre revolutie, despre jertfa celor din decembrie 1989, despre obligatia de a vota, ei bine inante de a zice, ca nu votez, am o dedicatie despre cei ce folosesc imagini de la REVOLUTIE PENTRU A JUSTIFICA POLITICIENII DE AZI:

„Motivul pentru care doresc sa fac o declaratie privind alegerile din 30 noiembrie este legat de ceea ce indica sondajele – o slaba participare la alegerile din 30 noiembrie. Fac un apel la romani sa participe la vot. Avem nevoie de un Parlament care sa reprezinte vointa romanilor, si nu indiferenta lor „

Uninominal

Despre guvern

Despre Drapel si steaguri

Despre Aripi

Despre cicumscriptia electorala a Elenei Udrea si nu numai:

Si o dedicatie in loc de salut:

Deep Shit

Dive, Dive,

Aud sirena cum suna infernal, pozitie de lupta, pregatire pentru impact, pentru unii shit happen, pentru noi cei putini, shit matter, linistea din adancuri e sinistra cand sti ca de fapt nu esti in cacat pana la gat sti adevarul esti in deep shit.  Pentru unii poate fi cald si bine, pentru altii poate fi irespirabil, pentru tine deep shit este o chestie de supravietuire. Izolat intr-o mare de rahat, poti valorifica valoarea echipei, numai cand atingi fundul oceanului de cacat poti vedea valoarea echipei tale, in cacat pana la fund, dupa cum zice capitanul. Doar tu si ei, si 2000 de metri de rahat sub presiune deasupra, chalanging job ca sa citez specialistii in HR, poati auzi presiunea rahatului, il poti mirosi. Lupii marilor, plini de curaj si sacrificiu tu si echipa ta festi gata de orice sacrificiu pentru firma ta, de ce? Din altruism. Misiunea ta este sa atingi fundul oceanului de Rahat, si sa aduci submarinul in siguranta la suprafata, esti concentrat asupra misunii, e foarte important, viata echipajului depinde de asta. Ai fost trimis in misiune pentru ca firma ti-a acordat incredere, si esti mandru de asta, dar cand ajungi la 20.000 de leghe sub mare, te uiti in jur si descoperi adevarul:

TU ESTI ECHIPA, TU ESTI ECHIPAJUL, te-au trimis in marea de rahat singur! Succes la munca de echipă!

Profesioniştii

O solutie la Îndemână pentru trafic

Future is not set.

Colecţionarul De Suflete

Sunt mulţi cei care mă întreabă cu ce mă ocup. Nu m-am gândit niciodată serios la un răspuns, lucrez în industria fericirii,  departamentul relaţii cu clienţii şi networking, dar am su un task secret. Mă ocup de disponibilizări, adică am devenit un fel de manager de resurse umane ad-hoc. Mi-e drag micul meu task secret, e ca o acţiune de spionaj, agentul 000, omul care disponibilizează angajaţii din ramură. La început mi-a fost greu, cu oamenii fericiţi e tare greu de lucrat, dar mi-am făcut câţiva prieteni de gaşcă: mândria, lăcomia, invidia, dorinţa, avariţia, furia şi lenea.  Aşa că fiecare prieten al meu a deveit agent secret, vă las să ghiciţi singuri care este agentul 007. În job-ul meu contează performanţa, aşa că sunt plătit la normă, iau bonus pentru fiecare disponibilizat, dar nu sunt lacom, nu cantitatea ci calitatea este ceeea ce urmăresc, mă ocup numai de cei mai fericiţi angajaţi din industria fericirii, pentru asta trebuie sa fi un bun vânzător, aşa că m-am instruit, am chiar şi un mic secret, ofer întotdeuna mai mult, eşti fericit? Eu îţi pot oferi mai mult.Crezi că banul îţi poate asigura fericirea veşnică? Hmm! Poate că îţi doreşti mai mult, mai mulţi bani, mai multe lucruri, poate că eşti un pic lacom şi nu ştii. Fi lacom şi vei vedea că vei primi mai mult. Priveşte atent în jur, tu ai atât de puţin, EU CRED CĂ MERIŢI MAI MULT, fi invidios, ceilalţi au atât de multe şi fac atât de puţine. Fi invidios şi invidia te va răsplăti căci vei ănvăţa că trebuie să dai mai puţin, nu-i aşa că e bine să fii puţin avar, să păstrezi puţinul pe care-l ai doar pentru tine, ce-i al tău e doar al tău nu-i aşa? Eşti special, să fii avar îţi deschide noi orizonturi, poţi să fii măndru antunci când ai ceva doar pentru tine. Am o mare de promisiuni pentru toata lumea, totul este sa îţi doreşti, pasiune şi dorinţă, îţi pot dărui oricând amarul dulce al dorinţei, unii spun că dorinţa e păcat, păcatul pasiunii, dar cum să te bucuri de tot ce ţi se oferă, dacă nu doreşti cu pasiune. Iar atunci când le ai pe toate, sau aproape toate, vei vedea lumea dintr-o perspectivă mult mai luminoasă, vei vedea fragilitatea acestei lumi, şi vei deveni pe bună dreptate un furios, vei urâ tot ceea ce ar putea să distrugă acestă lume perfectă, numai tu nu vei ştii că nu este ură ci doar dragoste şi pasiune pentru bani, pentru sine, pentru acestă lume perfectă plină de mândrie, lăcomie, invidie, dorinţă, avariţie, furie şi lene.

Secretul numărul doi este să oferi totul gratis, aşadar nu ofer numai mai mult, dar ofer totul gratis.

Mărturisesc că am un indice de performanţă demn de angajaţii firmelor din Forbes, deşi ofer pachetul complet, nimeni nu pare interesat de aflarea tuturor condiţiilor. Uneori e straniu sa mă duc în vizită la cei disponibilizaţi din industria fericirii, e ciudat că întotdeauna acceptă să primească mai mult, ingnorand frigul si căldura din fundul iadului, clienţii mei doresc mai mult, şi eu le promit întotdeauna că vor primi mai mult, ei ştiu că eu pot, pentru că mai am un secret, pentru a le putea oferi mai mult trebuie să le iei absolut totul.

Nu ştiu de ce nişte looseri care au reuşit să scape, m-au poreclit colecţionarul de suflete, eu nu colecţionez nimic.

Blue Mood

 

 

Bucharest Fog

Fluturele

fluturele

Octombrie

frunze

Macro

 

Micro Univers